Idei și Sfaturi de care să ții Cont când Înființezi o Grădină Ecologică de Legume

0
27
idei pentru gradina de legume

În acest articol îți prezint ideile generale ale creării oricărei grădini ecologice, de la stadiul de planificare până la reinfințarea culturilor, de la procurarea semințelor până la colectarea și utilizarea apei de ploaie, la care voi adăuga multe alte surse unde puteți găsi suport informațional extrem de bogat.

Înainte de a începe planificarea orcărei grădini ecologice trebuie să pleci de la bază, adică de la cunoașterea necesitaților orcărei plante cultivate.

Planta este ca și omul, adică are nevoie de hrană, apă, energie și protecție împotriva bolilor și dăunătorilor. Acestea fiind spuse orice plantă are nevoie de:
Un sol de calitate, îmbogățit cu materialele organice (ex: compostul clasic de grădină, vermicompost) de unde să își procure substanțe nutritive (azot, potasiu, fosfor și multe alte minerale necesare fiecărei specii în parte);
Apă la temperatură cât mai apropiată de temperatură atmosferică că planta să nu resimte șocul termic (irigația se face la intervale de timp regulate);
Lumina solară necesară în procesul de fotosinteză;
Rotația culturilor pentru a împiedica apariția și înmulțirea bolilor și insectelor dăunătoare;
Plante companion, alături de care să se susțină în timpul creșterii prin atragerea de insecte benefice;
Spațiu pentru dezvoltarea armonioasă și pentru a permite circulația aerului între plante;
Un sol afânat care are o retenție a apei ridicată. Se poate ajunge la aceste rezultate în urma proceselor manuale sau mecanice (ex: săpat), îngrășării pământului cu un compost corespunzător, prin rotația plantelor ale căror rădăcini ating niveluri diferite stratigrafice, favorizând circulația aerului și circulația apei (ex: mazărea și roșia, cele două având rădăcini de dimensiuni diferite favorizează acest proces); cu ajutorul unor prieteni de nădejde precum râmele care sunt extrem de utile în orice grădină (Mare atenție la sterilizarea cu var a terenului! Din câte am observat ramele care au intrat în contact cu vărul s-au albit total și au murit la scurt timp).
De oameni bine intenționați, care să aibă puțin creier pe care să îl folosească pentru îngrijirea corespunzătoare a plantelor și întreținerea grădinii în ansamblul ei.

Înainte de a lua fiecare proces în parte mai trebuie menționat că bolile apar în special din cauza umidității în exces datorată udării în prostie, slăbirea sistemului imunitar al plantei cu zeci de tratamente (cam cum se face copilului căruia i se dă la fiecare bălană răceală zeci de pastile, chipurile să îl faci bine), din cauza lipsei de spațiu datorat plantării intesive (pentru că lăcomia omului întrece limitele bunului simț), astfel, planta nu are aerisire, spațiu necesar să își dezvolte rădăcinile și tulpina, cultivarea pe aceleași locuri, ani la rând, a acelorași culturi provocând apariția bolilor care în timp devin “imune” la orice fel de tratament, din cauză că nu se dezinfectează ustensilele, mănușile (de exemplu copiliți roșiile bolnave și cele sănătoase cu aceleași mănuși mutând bolile de la unele la celelalte) ș.a.m.d.

Iată de ce majoritatea gospodăriilor se confruntă cu tot felul de probleme și apoi prietenii noștri gospodari se întreabă de ce a apărut boala X, cu ce să stropesc, cum să fac să mai otrăvesc puțin mediul înconjurător și toți oamenii care de bună credință mănâncă din respectivă cultură.

Scopul principal al oricărei grădini este să nu se ajungă sub nici o formă la folosirea chimicalelor. Hrana otrăvită găsești peste tot în comerț. Mai greu este să găsești hrană naturală.

Activează subtitrarea din player => căsuța din stânga rotiței.

Planificarea Grădinii

Plecând de la necesitățile general-valabile prezentate mai sus în planificarea oricărei grădini este necesar să parcurgeți 10 pași extrem de importanți :

  1. Organizarea spațiului disponibil înființări viitoarei grădini;
  2. Schema de plantare în funcție de plantele pe care doriți să le cultivați la care se adaugă punctul 4 pentru a putea crea un sistem integrat;
  3. Crearea răsădnițelor unde să însămânțați și de unde să recoltați micile plăntuțe;
  4. Rotația culturilor;
  5. Plante companion;
  6. Calendarul plantării;
  7. Irigația cu apă de ploaie sau apă de fântână;
  8. Întreținerea prin controlul buruienilor și dăunătorilor, mulcire, săpare (nu este necesară dacă aveți un sistem de plantare foarte bine pus la punct) și adăugarea de îngrășământ natural și tot ce ține de acest proces;
  9. Recoltare, depozitare și prepararea produselor la care se adaugă calendarul acestor operațiuni;
  10. Colectarea semințelor pentru înmulțire.

Organizarea spațiului disponibil înființări viitoarei grădini

În primul rând trebuie să plecați de la spațiu pe care îl aveți destinat viitoarei grădini pentru a putea crea o schemă de plantare corespunzătoare.

Atunci când calculați lungimea, lățimea și dimensiunile loturilor țineți cont de:

  • Spațiul dintre loturile pe care le creați;
  • Cum va veni instalația de irigare (dacă este cazul);
  • Spațiul alocat răsădnițelor;
  • Spațiul destinat vaselor destinate colectării și recalibrării temperaturii apei;
  • Spațiul destinat păstrării compostului / spațiul pentru vermicultura (creșterea ramelor) pentru a asigura materialul organic necesar îmbogățirii solului.

Tot aici trebuie să vă gândiți și la sistemul de integrare a unei mici livezi cu următoarele idei în minte:

– Spațiul între pomii fructiferi trebuie să fie destul de mare pentru a evita umbrirea loturilor cu legume;
– Pomi fructiferi trebuiesc plantați în zig-zag, strategic astfel încât să permită legumelor să aibă cel puțin ~ 5-6 ore de soare / zi;
– Nu plantați nuci în grădină; 😀
– Nu plantați pomi fructiferi de talie mare în centrul grădinii (de preferat ar ți să o faceți în zona vestică a grădinii pentru a lăsa plantele să se bucure de soarele dimineții)
– Lăsați spațiul necesar atunci când plantați lângă gard (3-5m)
Exemplu de pomi: prunii, vișinii și multe alte specii care nu au o coroană atât de bogată. Bineînțeles că lăsați un rond liber special pentru ei.

Beneficiile integrării unei mini livezi în grădină sunt multiple:
Fructe curate obținute pentru consum propriu;
Atragerea polenizatorilor;
Rol de protecție împotriva vânturilor intense;
Reduc pericolul apariției mlaștinilor în grădină; 😀
Pomii fructiferi plantați corect asigură câteva ore de umbră plantelor, ceea ce pe timp de vară este necesar și totodată asigură o răcorire a grădinii (puteți simți pe propria piele vară când sunt călduri de aproape 40°C cum este la umbra unui pom fructifer și cum este să fii expus direct în soare);
Se reduce evaporația și transpirația plantelor;
Iarna nu permite viscolului să cutreiere hai-hui prin grădină și să lase spații goale, favorizând depunerea zăpezii uniform, ceea ce aduce un plus de umiditate binevenit, care va duce la creșterea producției.

2. Schema de plantare

În funcție de plantele pe care doriți să le cultivați alocați spațiul necesar fiecărei plante în parte, trebuie să gândiți sistemul de plantare astfel încât să alocați spațiul necesar fiecărei plante în parte. De exemplu, cautați dimensiunile estimative ale rădăcinilor fiecărei plante și faceți în așa fel încât să rămână un mic spațiu între rădăcinile dintre o plantă și celălată pentru a evita canibalizarea lor. Ideea este că dacă pui planta lângă plantă nu numai că favorizezi apariția bolilor și implicit înmulțirea lor dar nu lași planta să crească la potențialul său maxim, pentru că una este că o singură plantă să extragă mineralele necesare din 1 m² și alta este când sunt 4 plante pe m² care au același necesar de P, F, Ca etc. Practic plantezi 2-3 plante care îți vor da rod cât una și le condamni la îmbolnăvire fără nici un motiv. Mai bine puțin și bun decât mult și prost!

Să luăm de exemplu tomata.
Clasic media ar fi 70 / 80 / 90 cm între rânduri și 30-40 cm între plante. Practic, după un test făcut de mine îți trebuiesc minim 50 cm între plante plantate in zig-zag ca să îi oferi 60 cm efectiv. Și acestea ar fi distanțe minime pentru că dacă nu copilești și îi oferi un suport stabil (un arac solid sau sistem de susținere de 2m+), respectiva plantă va crește foarte mult în lățime și înălțime și se duce cu totul, la un necesar de spațiu mai mare între plante.

Dar cum propriul experiment este sfânt, vă invit să vă faceți propriile teste în care să aplicați distanțe diferite, soiuri diferite, unele le copiliți, altele nu, dimensiuni diferite de araci (sau alte sisteme de susținere) și vedeți cu ochii voștri resultatele. Iar toamna încercați să scoateți planta integral cu rădăcina sa pentru a putea vedea cam cât se poate dezvolta atunci când i se oferă spațiu. Folosiți un metru clasic, vedeți dimensiunile și folosiți informațiile pentru anul următor.

3. Crearea Răsădnitelor

La punctul 1 (Organizarea spațiului disponibil înființări viitoarei grădini) am menționat că trebuie să lăsați spațiu necesar pentru înfințarea răsădnițelor. Spațiul poate fi relativ mic având în vedere că micile plăntuțe nu au un necesar foarte mare de spațiu, dar ca și la plantele mari nu trebuie le lăsați 1 milimetru distanță pentru a avea totuși un mic spațiu pentru dezvoltarea primară a primelor rădăcini și a tulpinei.

Achiziționarea semințelor tradiționale se poate face gratuit în fiecare an prin programul oferit Eco Ruralis (maxim 5 varietăți cu obligativitatea de a returna 2x cantitatea de semințe și bunul simț de a dona la rândul tău semințe altor țărani) sau contra cost de pe site-uri specializate (Veți găsi link-urile la sfarșitul articolului).

Aș adăuga aici câteva sfaturi:
a) Creați mai multe răsădnițe și practicați aceiași rotație a culturilor ca în cazul plantelor mature tocmai pentru a evita apariția bolilor;
b) Aveți grijă la temperatură și gradul de umiditate;
c) Păstrați un spațiu între răsădnițe și loturile mari;
d) Folosiți pentru organizarea patului vermicompostul său mranița de 5-10 ani (mranița de cea mai bună calitate);
e) Folosiți stropitoarea sau un alt aparat cu ajutorul căruia să udați uniform și să preveniți băltirea apei;
f) După răsărirea micilor plante încercați să le obișnuiți treptat cu climă și condițiile din aer liber, înainte de a le planta în grădină;
g) Aveți grijă de calitatea semințelor pe care le plantați; păstrați semințele în condiții corespunzătoare.

4. Rotația culturilor

Rotația culturilor (succesiunea în timp a culturilor diferite plantate pe același lot de pământ) este esențială deoarece prin această simplă operațiune preveniți apariția bolilor și insectelor dăunătoare în grădini. Explicația este simplă: microorganismele și insectele se refugiază în sol pe perioada iernii astfel încât în primăvară sunt gata de înmulțire într-un mediu propice. În acest fel planta însămânțată în al doilea an consecutiv pe același loc este atacată și expusă astfel la boli și insecte dăunătoare, ajungând să pierdeți întreaga cultură sau să apelați la soluții chimice.

Cel mai bun exemplu este cartoful și marele lui dăunător gândacul de Colorado. Plantarea cartofilul în același lot, anual, poate fi devastatoare pentru cultură. Numai imaginați-vă ritmul în care se înmulțește gândacul într-un an, iar în al doilea an, credeți-mă că este un adevărat dezastru.
Alte avantaje:
Prin rotația inteligentă a culturilor puteți îmbogății natural solul cu elemente nutritive necesare pentru cultura din anul următor;
Se împiedică crearea de deficiențe nutritive in loturile respective, pentru că dacă puneți plante din aceiași familie, ele au tendința de a consuma într-o proporție mai mare aceleași substanțe nutritive;
– Nu mai aveți nevoie să arați solul pentru că datorită succesiunii în timp a culturilor de diferite categorii și dimensiuni, solul este aerat, în urma dezintegrării naturale a plantelor se asigură nutrienții necesari iar dăunătorii și bolile sunt controlate;
– Reduce eroziunea solului;
– Rotația suprimă buruienile etc.

Informații foarte importante de care trebuie să țineți cont în oridinea rotației!

Pentru realizarea ordinii corecte trebuie să țineți cont de următoarele:

1. Familia din care fac parte
Plantele din aceaiași familie consumă preponderent aceleași substanțe nutritive și o parte din ele au dăunători comuni. De aceea nu este bine să plantați alternativ roșii și cartofi.

2. Cât de mult consumă resursele solului pentru a putea alterna plantele și a da răgazul necesar refacerii solului.
Dacă faci o rotație de mari consumatori precum roșiile, dovleci, cartofi, varză secătuiești solul de resurse. Pe când dacă faci rotația între un consumator mare (anul 1 – roșii), mediu (anul 2 – morcovi), mic (anul 3 – mazăre), mare (anul 4 – castraveți), anul 5 – repaus – solul are timp să se refacă și să se odihnească în anul 5 pentru ca după acea să începi din nou rotația.

3. Ritmul alternantei culturii:
1 an, 2, 3, 8-10 ani, peren.

4. Țineți cont de adâncimea rădăcinilor.
Idea este de alternare anuală pentru a permite o bună aerisire a solului și a rămane material organic divers pentru refacerea mineralelor. Exemplu: salata verde (rădăcini mici de suprafață), roșii (rădăcini medii), mazăre (rădăcini scurte 45-60cm), sfeclă roșie (rădăcini cu forme diverse: turtită, rotundă, ovală).

5. Toleranță la aciditatea solului
Puțin tolerant: pH 6,8-6,0 (Sparanghel, țelină, sfeclă, spanac, broccoli, varză, praz, ceapă, conopidă, salată verde, spanac)
Moderat tolerant: pH 6,8-5,5 (Fasole, hrean, dovleac, varză de Bruxelles, ridichi, morcov, pătrunjel, castravete, mazăre, roșii, vinete, piper, struguri, usturoi)

* Am adăugat la sfarșitul articolului link-uri către site-uri unde aflați mai multe detalii despre aceste criterii.

Consider că trebuie să lăsați cel puțin 1 an pauză pentru fiecare lot în parte, an în care doar odihniți și îngrășați terenul, pentru ca apoi să reveniți cu o nouă cultură în anul 4, 5 sau 6, în funcție de ce sistem folosiți. Astfel după câțiva ani de cultură diversificată, plus 1 an de odihnă, când se revine în anul următor pe acel lot producția va fi foarte mare, atât pentru anul 1 cât și pentru următorii 3 ani. În acest an de pauză se adaugă dacă este posibil gunoi de grajd, gunoi de păsări, mulci, material organic uscat (frunze, plante uscate dar nu bolnave!) pentru a reface din nou structura solului cu ajutorul prietenelor noastre ramele care nu numai că vor descompune materialele organice dar vor contribui și la afanarea solului.

5. Plante companion

Plantele companion sunt plantele care își ofer suport pentru creștere și dezvoltare, prevenție și controlul dăunătorilor prin atragerea insectelor benefice sau alte animăluțe folositoare în combaterea dăunătorilor.

Ca să îți formezi o imagine a acestui concept de plante companion îți voi da 2 exemple edificatoare:

a) Prietena noastră Albina care ne ajută cu polenizarea plantelor. Ea este atrasă de plante precum: echinacea, coada șoricelului, albăstrele, floarea soarelui, lavanda, salvie etc. Practic adăugând în grădina ta, strategic, mici loturi cu astfel de plante atragi albinele, procesul de polenizare se intensifică iar ca rezultat producția de legume crește semnificativ.

b) Buburuza (Gărgărița sau oricare ar fi regionalismul din zona ta) este atrasă de exemplu de galbenele și are acțiune împotriva afidelor, speci de fluturi dăunător, acarieni, păduchi lanoși și consuma ouăle altor dăunători. Practic adăugând strategic gălbenelele vei avea numai beneficii și în plus poți recolta florile de galbenele și le uscați pentru ceai sau proaspete pentru celebra cremă de galbenele (puteți încerca în special la cultura de cartofi 😀 cu gălbenelele între rândurile de cartofi pentru a combate gandacul de Colorado).

Cu puțină rațiune poți crea o grădină minunată cu flori, legume, plante medicinale unde vei avea numai de câștigat și vei avea o balanță ecologică care nu va permite dăunătorilor și bolilor să își facă de cap. 🙂 În felul acesta nu ai nevoie de insecticide și ierbicide chimice ci doar de o balanță pozitivă a plantărilor.

6. Calendarul plantării

Link-urile cu informații utile despre perioadele în care se plantează fiecare specie în parte le veți găsi mai jos în articol. Important este să țineți cont și de modificările climatice, mai ales că am avut ninsoare destul de târziu în ultimi ani (chiar și în luna martie). Exemplu cel mai elocvent este luna martie 2018, când pe 22 martie era cod portocaliu de ninsori la București și în județele: CS, MH, DJ, OT, TR, AG, DB, PH, GR, BZ, IL, Cl, BR, TL. Un îngheț sau un strat de zăpadă la momentul nepotrivit poate compromite toată cultura pe care ați plantat-o. De aceea cred că trebuie să țineți cont de aceste date și să calibrați un pic plantările astfel încât să nu rămâneți descoperiți.

Apa – Colectare și Irigare

7. Irigația cu apă de ploaie sau apă de fântână

În primul rând trebuie plecat de la necesarul de apă / plantă / săptămână/ luna.
Teoretic cifrele sunt variabile. Personal am observat că cifrele diferă de la sursă la sursa (sursa informațională). Practic diferă în fucție de spațiul unde este plantat (grădina, solar, cultura în câmp), de temperatura de afară (una este să uzi în luna mai când sunt o grămadă de ploi și alta este în luna august când lipsa de apă este acută), de umiditatea din sol (cât de mult plouă într-o anumită perioadă) de conținutul solului și capacitatea lui de a reține apa într-un anumit timp X (că dacă plantezi într-un pământ sărac și nisipos, automat că nu va reține apa) etc.

Cred că cel mai bine este să faci analiza solului la laborator sau să îți faci un lot special pentru astfel de teste pentru că terenurile și condițiile climatice diferă foarte mult în funcție de zona geografică iar în ultimul an clima ne cam joacă feste.

Atenție la câteva aspecte!

Nu udați în exces!
O altă problemă este udatul continuu care nu face decât să nenorocească planta, ajutând-o să capete toate bolile posibile pentru specia sa. Roșia, de exemplu, nu este salcie în vad ca să stea în baltă de dimineață până seara. Nu este mușețel să crească la câțiva centimetri plantă lângă plantă. Tocmai de aceea se udă la intervale de timp bine stabilite, în funcție de stadiul vegetației în care se află, în funcție de retenția solului, în funcție de anotimp (una este în mai când plouă semnificativ și alta în august când este seceta). Dacă a plouat suficient nu este necesară udarea!

Alte sfaturi:
Nu uda cu apă rece! Temperatura apei cu care uzi trebuie să fie apropiată cu atmosferică. Dacă afară sunt 40 °C și tu uzi la ora 15 cu apă care are 1°C ai dezechilibrat total planta;
Nu uda frunzele plantei pentru a nu provoca boli (în general, în particular se udă doar în anumite cazuri);
Apa nu trebuie să bălțească pentru că ucizi planta. Nici măcar pomii fructiferi nu rezistă în astfel de condiții darămite legumele. Poate doar Salcia să iubească asemenea umiditate. :))

Cel mai ușor mod în care îți dai seama când și cât trebuie să uzi este să cunoști dimensiunile rădăcinilor, să cunoști care sunt plantele care au necesar mare de apă și cele care au necesar mediu. Apoi privești un pic pământul. Lasă-l un pic să își tragă sufletul, nu îl îmbiba cu apă, că nu ai nevoie de mlaștină în grădină. Dacă salata iubește apa, roșia are și ea astfel de sentimente dar la intervale regulate. De altfel, in acest fel planta își dezvoltă mai bine rădăcinile, mai adânc, pentru că urmărește straturile umede ale solului, își crează o balanță pozitivă de stocare a apei, fără a fi stresată că trebuie să stocheze X cantitate ca să nu moară pe timpul secetei sau că are prea multă și nu o poate folosi.

Echilibrul este necesar în toate aspectele vieții !!!

Retenția apei pluviale (Apă de ploaie)

Ideea este foarte simplă. Folosești un sistem de colectarea a apei de ploaie cu ajutorul unor rezervoare sau ce mai ai disponibil acasă după care o folosești în grădină.

De ce ai nevoie?

  1. Date privind cantitățile medii lunare / anuale de precipitații;
  2. Recipiende pentru depozitarea apei;
  3. Mare atenție la ploile acide! (De obicei sunt primele ploi care vin după perioadele de secetă)
  4. Mare atenție la materialele care le folosiți pentru colectare și depozitare (exemplu nu colectați apă de pe acoperișurile din azbest);
  5. Nu expuneți apă la razele soarelui;
  6. Calcule simple de matematică. 😀

Dacă iei de exemplu acoperișul unei case 10m x 10m, suprafața de colectare este de 100 m² pe care o poți înmulți cu cifrele rezultate din cantitățile medii lunare și poți calcula foarte ușor cantitatea în litri a precipitațiilor lunare.

După ce afli rezultatul îți dai seama de ce bazine ai nevoie pentru a colecta apă. După care racordezi la sistemul tău de irigat și te apuci de udat. În acest fel, cu o investiție minimă în jgheaburi și burlane pentru colectare, unul sau mai multe bazine de apă pentru stocare și o minimă racordare la sistemul de irigații (dacă există) ai apa gratuită de la Mama Natură. 😀 Investiția se amortizează destul de repede, după care ai costuri 0 și apă de calitate gratuită.

De menționat este și procesul de Mulcire a solului în urma căruia necesarul de apă este mult mai mic iar irigațiile devin astfel mai rare.

8. Întreținerea Grădinii

Controlul buruienilor și dăunătorilor, mulcire, săpare și adăugarea de îngrășământ natural și tot ce ține de acest proces.

În ceea ce privește controlul buruienilor, fie folosiți sistemul de plante companion prin care ocupați spațiul cu plante alternative care nu lasă bâdâdăul să crească în grădină, fie aplicați sfânta sapă (sapă tradițională sau nouă unealtă denumită generic “super sapa” 😀 pe care o găsiți pe facebook la anumiți producători prezenți pe grupurile Facebook dedicate agricultorilor).
* Sapatul nu este chiar atât de recomandat pentru că distrugeți microorganismele benefice din sol. Dar în caz că nu aveți altă soluție, sapă își face datoria.

O a treia variantă o reprezintă MULCIREA. Stratul de mulci poate fi din rumeguș, resturi vegetale precum frunzele (frunze din specii diferite pentru a nu prolifera bolile; regula se aplică și la pomii fructiferi), paiele, coaja coniferelor, turbă, iarba cosita etc.

Mulcirea bine făcută din materiale organice de calitate nu numai că împiedică apariția bălăriilor dar și îmbogățește solul. Sub stratul de mulci cine credeți că salajluiește? Prietena noastră rama. 😀 Harnicuța de ea se ocupă de “tocarea” acestui strat de mulci și de transformarea lui în îngrășământ. 🙂

 

9. Recoltare, depozitare și prepararea produselor la care se adaugă calendarul acestor operațiuni

10. Colectarea semințelor pentru înmulțire plantelor pentru anii viitori și pentru păstrarea soiurilor.

Câteva reguli simple:
Colectează semințele de la primele fructe;
Colectează semințele de la plantele sănătoase și de la cele mai productive;
Nu recoltați semințele de la plantele hibride;
Păstrează-le și depozitează-le în condiții optime, în spații uscate, ferite de razele soarelui.

Îngrășământul organic

Acestea fiind spuse vă invit să procesați informația de mai sus și să o folosiți în folosul vostru!

Alte site-uri și pagini cu informații utile:

 

Tu ce metode aplici in gradina ta ecologica?

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here